Intr-un nou raport ce aduce in prim-plan probleme grave de legalitate si eficienta in gestionarea fondurilor publice, Curtea de Conturi a Romaniei a constatat nereguli semnificative in activitatea companiei nationale de transport al energiei electrice – Transelectrica. Institutia a sesizat organele de urmarire penala in urma unui audit desfasurat la nivelul companiei, evidentiind printre altele acordarea unor prime si adaosuri salariale in afara cadrului legal, in valoare totala de 28,99 milioane de lei.
Acordari de beneficii salariale fara temei legal
Raportul de audit intocmit de Curtea de Conturi pentru perioada 2020–2022 scoate la iveala un mecanism de recompensare a angajatilor Transelectrica ce ridica serioase semne de intrebare. Primele speciale si adaosurile salariale acordate angajatilor nu respecta prevederile Contractului Colectiv de Munca si nu sunt sustinute prin justificari legale clare.
Potrivit auditorilor publici, au fost acordate prime in valoare de peste 12 milioane de lei, fara ca angajatii sa fi trecut printr-un proces de evaluare a performantei individuale. Nu a existat nicio documentatie care sa ateste realizarea unor actiuni cu impact major, care sa justifice aceste recompense. Mai mult, in cazul adaosurilor salariale, suma atinge aproximativ 17 milioane de lei, fiind distribuita intr-un mod lipsit de transparenta si fara mentionarea unui criteriu obiectiv: nu a fost identificat un eveniment specific, o sarbatoare legala sau o alta justificare prevazuta in cadrul contractual.
In termeni concreti, fiecare angajat a primit in medie un adaos de aproximativ 8.410 lei, fara ca aceste sume sa aiba acoperire intr-un cadru normativ valid.
Intarzieri si probleme majore in derularea investitiilor
Pe langa problemele legate de salarizare, auditul scoate la lumina si deficiente grave in implementarea proiectelor de investitii derulate de companie. Niciunul dintre contractele de lucrari analizate nu a fost finalizat la termenul initial stabilit, ceea ce a avut ca efect nu doar intarzieri administrative, ci si riscuri semnificative pentru strategia nationala in domeniul tranzitiei energetice.
In unele cazuri, intarzierea lucrarilor a condus la ajustari de pret, invocandu-se conjuncturi economice recente – o justificare des intalnita, dar care ascunde adesea lipsa unei planificari riguroase sau a unui management eficient al contractelor.
Raportul mentioneaza inclusiv situatii in care:
- perioada de executie a fost extinsa pe motiv de „forta majora”, insa lucrarile nu au fost intrerupte efectiv in acest interval;
- nu s-au aplicat penalitati pentru intarzierile in finalizarea lucrarilor, desi erau prevazute in contracte;
- s-au efectuat plati pentru bunuri sau servicii care nu au fost livrate integral;
- au existat cazuri in care avansurile acordate executantilor nu au fost recuperate, desi contractele au fost reziliate unilateral;
- s-au facut ajustari de pret in afara prevederilor legale, prin metode alternative neacceptate de cadrul juridic in vigoare.
O problema sistemica in gestionarea resurselor publice
Cazul Transelectrica vine intr-un context in care tot mai multe institutii publice si companii de stat sunt puse sub lupa Curtii de Conturi pentru practici netransparente si, uneori, ilegale in privinta cheltuirii banului public. Raportul de audit privind aceasta companie strategica din sectorul energetic are o greutate cu atat mai mare cu cat vine intr-un moment critic pentru Romania – o perioada in care tara noastra este angajata intr-un amplu proces de tranzitie energetica, in care infrastructura trebuie modernizata, iar fiecare investitie trebuie realizata cu rigoare si eficienta.
Din pacate, concluziile auditului sugereaza exact contrariul: bani alocati fara o justificare legala clara, proiecte tergiversate, lipsa de sanctiuni pentru intarzieri sau derapaje contractuale si o generala lipsa de asumare.
Sesizarea organelor de urmarire penala
In fata acestor nereguli, Curtea de Conturi nu s-a limitat doar la publicarea raportului, ci a trecut la actiuni concrete. In data de 31 ianuarie 2025, Plenul institutiei a aprobat prin Hotararea nr. 78 sesizarea organelor de urmarire penala competente pentru a investiga aspectele de natura penala identificate la Transelectrica.
Totodata, companiei i s-au transmis recomandari clare printr-o scrisoare oficiala (nr. 6001 din 23 ianuarie 2025), solicitand remedierea deficientelor si recuperarea prejudiciilor pana cel tarziu la 30 aprilie 2025. Printre recomandarile mentionate se numara:
- identificarea persoanelor responsabile pentru acordarea sumelor necuvenite;
- stabilirea prejudiciilor rezultate si initierea procedurilor legale pentru recuperarea acestora;
- revizuirea procedurilor interne pentru a preveni repetarea unor astfel de practici in viitor.
Intr-un demers de transparenta, Curtea de Conturi a decis recent, printr-o noua Hotarare (nr. 586 din 5 iunie 2025), sa publice rapoartele de audit care stau la baza acestor sesizari penale. Aceasta masura urmareste nu doar informarea opiniei publice, ci si intarirea increderii in rolul de supraveghere si control pe care il are institutia.
Ce urmeaza pentru Transelectrica?
Acuzatiile formulate in raport si sesizarea organelor penale pun presiune serioasa pe conducerea actuala a Transelectrica, dar si pe autoritatile de reglementare si control. Este de asteptat ca in perioada urmatoare sa fie deschise dosare de urmarire penala, iar DNA sau alte structuri competente sa investigheze daca neregulile semnalate au fost comise cu intentie, daca exista elemente de coruptie sau deturnare de fonduri, si cine sunt cei responsabili.
In paralel, ramane de vazut cum va reactiona compania – daca va colabora cu autoritatile, va lua masuri concrete de remediere si va adopta o pozitie transparenta sau, dimpotriva, va incerca sa minimalizeze impactul acestui scandal.
Cert este ca astfel de cazuri ridica semne de intrebare majore legate de modul in care sunt gestionate companiile de stat in Romania. In contextul in care se discuta tot mai des despre reformarea sistemului bugetar si eficientizarea cheltuielilor publice, acest tip de raport vine ca o confirmare a faptului ca exista inca practici adanc inradacinate care afecteaza nu doar bugetul de stat, ci si increderea cetatenilor in institutii.
Ramanem cu ochii pe evolutia acestui caz, pentru ca ceea ce se intampla la Transelectrica este, din pacate, simptomatic pentru un sistem care inca mai are mult de lucru la capitolul responsabilitate si transparenta.
