In mijlocul verii, cand termometrele urca vertiginos si organismul cere hidratare, romanii apeleaza instinctiv la cea mai populara gustare de sezon: pepenele rosu. Zemos, dulce, racoritor si aparent „light”, acest fruct este vedeta pietelor si a meselor estivale. Insa, in ciuda reputatiei sale de aliment sanatos, nutritionistul Mihaela Bilic atrage atentia ca pepenele poate deveni un factor real de ingrasare, mai ales atunci cand este consumat in exces, cum se intampla adesea in lunile toride.
Un fruct cu doua fete: hidratare versus exces de zahar
In perceptia generala, pepenele este privit ca o alternativa perfecta la deserturile clasice, tocmai pentru ca este compus, in proportie de peste 90%, din apa. Cu toate acestea, Mihaela Bilic explica faptul ca prezenta apei nu anuleaza continutul de zaharuri – in special fructoza, un tip de zahar natural care, desi nu influenteaza brusc glicemia precum glucoza, este procesat de ficat si transformat in grasime, daca nu este consumat prin efort fizic.
„Un cubulet de pepene nu ingrasa, dar jumatate de pepene mancata odata, da”, avertizeaza medicul nutritionist, subliniind o problema majora de comportament alimentar: subestimarea cantitatii. Fiind dulce, rece si slab satios, pepenele se mananca usor si, de cele mai multe ori, in portii mult mai mari decat ar fi necesar.
Pepenele rosu: intre mit si realitate nutritionala
Realitatea este ca un kilogram de pepene contine in jur de 70-80 de grame de carbohidrati, majoritatea sub forma de fructoza. In mod ironic, exact caracteristicile care il fac atat de atragator vara – dulceata, senzatia de prospetime, volumul mare – il pot transforma intr-un aliment periculos pentru cei care tin la silueta sau la controlul glicemiei.
Si totusi, Mihaela Bilic nu demonizeaza pepenele, ci militeaza pentru moderatie si echilibru. Fructul are o serie de beneficii reale pentru sanatate, dovedite inclusiv prin studii recente: ajuta la hidratarea profunda, poate contribui la reducerea tensiunii arteriale, sustine functionarea rinichilor, stimuleaza metabolismul si chiar amelioreaza durerile musculare dupa efort fizic intens, datorita continutului de citrulina si antioxidanti.
Mai mult, pepenele rosu poate fi un aliat in combaterea rezistentei la insulina, un factor de risc major pentru aparitia diabetului de tip 2. De asemenea, este lipsit de grasimi si are un aport caloric relativ scazut la 100 g, comparativ cu alte gustari, ceea ce il face tentant pentru cei care vor sa inlocuiasca dulciurile clasice.
Problema este comportamentul, nu fructul in sine
Mesajul central transmis de nutritionist este clar: nu pepenele in sine este problema, ci modul in care este consumat. In lipsa unei portionari constiente si a unui efort fizic corespunzator, chiar si alimentele aparent „inofensive” pot favoriza acumularea de grasime corporala.
„Sa fim sinceri, la cat de bun este si la cat de cald e afara, cine se limiteaza la o singura felie de pepene?”, intreaba retoric Mihaela Bilic, atragand atentia asupra unui tipar de consum frecvent intalnit: kilograme intregi de pepene mancate intr-o singura zi, fara sa fie percepute ca un exces.
Aceasta tendinta este agravata de faptul ca pepenele nu ofera senzatia de satietate specifica altor fructe mai consistente, iar digestia rapida a acestuia face ca foamea sa reapara la scurt timp, favorizand un cerc vicios.
Ce inseamna moderatie in cazul pepenelui?
Specialistii recomanda portii de maximum 300-400 g de pepene la o masa, echivalentul a 2-3 felii medii, si evitarea consumului seara tarziu, cand metabolismul incetineste, iar corpul este mai predispus la stocarea excesului sub forma de grasime.
De asemenea, consumul de pepene trebuie corelat cu nivelul de activitate fizica si integrat intr-un regim alimentar echilibrat, in care sa nu reprezinte principala sursa de „gustare” zilnica.
Un fruct valoros, dar nu in cantitati „la liber”
Pepenele rosu ramane un simbol al verii romanesti, o placere culinara care nu trebuie interzisa, dar care trebuie inteleasa si gestionata cu responsabilitate. Asa cum Mihaela Bilic reaminteste publicului, orice aliment, chiar si cele „sanatoase”, isi pot pierde calitatile daca sunt consumate fara masura.
Intr-o cultura a abundentei, educatia alimentara devine mai importanta ca niciodata – iar in cazul pepenelui, e important sa stim cand sa ne oprim.
