Intr-o miscare politica cu implicatii majore pentru stabilitatea guvernamentala, premierul Marcel Ciolacu a confirmat luni seara ca isi va depune demisia din fruntea Guvernului. Anuntul a venit dupa o sedinta tensionata a conducerii PSD, intr-un context dominat de rezultatele primului tur al alegerilor prezidentiale si de reconfigurarile politice care se prefigureaza.
Premierul a declarat ca isi asuma incheierea mandatului sau si ca lasa decizia formarii unui nou executiv in mainile viitorului presedinte al Romaniei. Practic, PSD paraseste Palatul Victoria, iar responsabilitatea formarii unei noi guvernari va reveni castigatorului din turul al doilea al prezidentialelor — fie George Simion, fie Nicusor Dan.
„S-a constituit o coalitie de guvernare in decembrie 2021, intr-un moment dificil pentru Romania. Am reusit sa mentinem stabilitatea, dar este momentul sa predam mai departe aceasta responsabilitate, in mod democratic. Viitorul presedinte va decide cine va conduce Guvernul si cine va fi urmatorul prim-ministru”, a transmis Ciolacu, potrivit Antena3.ro.
Un pas calculat sau o retragere fortata?
Decizia lui Ciolacu nu vine in vid. Rezultatele alegerilor din 4 mai au zguduit scena politica. Candidatul sustinut de coalitia de guvernare, Crin Antonescu, a ratat la limita calificarea in turul al doilea, in fata lui Nicusor Dan. Pentru PSD, a fost un semnal clar ca sprijinul popular pentru guvernarea actuala s-a erodat, iar strategia de a aduce in prim-plan un lider cu vechi state de plata in politica nu a dat rezultatul scontat.
Demisia premierului este vazuta de unii ca o tentativa de a salva capitalul politic al partidului si de a evita asumarea unei infrangeri directe. De altfel, in interiorul PSD s-au vehiculat, in ultimele saptamani, semnale de nemultumire fata de directia campaniei prezidentiale si fata de parteneriatul cu PNL, devenit tot mai fragil.
Pe de alta parte, gestul poate fi interpretat si ca un pas firesc intr-o democratie functionala: alegerile prezidentiale schimba raporturile de forta, iar un nou presedinte ar trebui sa aiba libertatea de a negocia o majoritate parlamentara si un executiv care sa reflecte noul mandat popular.
Ce urmeaza? O perioada de tranzitie si incertitudine
Retragerea lui Marcel Ciolacu deschide o perioada de interimat la nivel guvernamental. Conform uzantelor constitutionale, presedintele in functie va desemna un premier interimar pana la validarea noului sef al statului si inceperea consultarilor pentru desemnarea unui nou executiv.
In functie de rezultatul turului doi din 18 mai, Romania s-ar putea confrunta fie cu o guvernare condusa de un om sustinut de AUR, fie cu un guvern de tehnocrati sau negociat in jurul unei coalitii nou formate.
Este foarte posibil ca, dupa alegerile prezidentiale, sa urmeze si alegeri parlamentare anticipate — o varianta tot mai des invocata in ultimele zile, mai ales daca actuala configuratie parlamentara nu mai reflecta vointa electoratului.
PSD se repliaza pentru urmatorul ciclu electoral
Pentru Partidul Social Democrat, iesirea de la guvernare poate fi inceputul unei etape de reconstructie. Cu un scor bun, dar insuficient la prezidentiale, si cu o alianta tot mai slabita cu PNL, partidul trebuie sa decida rapid daca ramane in opozitie sau cauta noi formule de colaborare.
Mesajul transmis de Marcel Ciolacu este unul cu o aparenta demnitate politica, dar si cu o doza de realism: „Viitorul presedinte va decide cine va guverna si cine va fi viitorul premier”. In subtext, insa, se citeste o predare a steagului — temporara sau nu, ramane de vazut.
Sursa foto: Agerpres
