Un proiect de lege depus in Parlament propune ca minorii sub 15 ani sa nu mai poata avea conturi pe retelele sociale, iar accesul celor care au deja profiluri sa fie suspendat. In paralel, initiativa vizeaza si interzicerea utilizarii telefoanelor mobile in timpul orelor de curs. Masurile sunt prezentate pe fondul ingrijorarilor legate de expunerea copiilor la riscuri online si de posibile efecte asupra atentiei si performantelor cognitive.
Proiecte legislative pentru limitarea accesului la social media
In Parlament exista cel putin doua initiative care urmaresc sa reduca accesul minorilor la retelele sociale. Cea mai recenta ar pune in sarcina administratorilor platformelor obligatia de a impiedica persoanele sub 15 ani sa isi creeze conturi. Pentru cei care sunt deja prezenti pe aceste retele, proiectul ar prevedea suspendarea accesului.
In acelasi pachet de masuri este discutata si interzicerea folosirii telefoanelor mobile in timpul orelor, in scoli, in ideea de a limita distragerile si de a sprijini un cadru educational mai controlat. Conform ProTV, „problema ar putea fi transata in Parlament”, unde aceste proiecte sunt deja in circuitul legislativ.
Datele invocate: acces tot mai timpuriu si lipsa restrictiilor
Argumentele care sustin astfel de masuri se sprijina pe date prezentate de organizatia „Salvati Copiii”, care atrage atentia asupra unei tendinte ingrijoratoare: varsta la care cei mici ajung sa aiba conturi pe retele sociale ar fi coborat pana la 5 ani.
In plus, aproape 80% dintre copii navigheaza pe internet fara restrictii de acces. Peste o treime dintre copiii cu varste intre 12 si 14 ani au profiluri publice pe retelele sociale, iar mai mult de 70% petrec cel putin trei ore online in fiecare zi. Aceste cifre contureaza o realitate in care timpul petrecut pe platforme digitale devine, pentru multi minori, o parte consistenta din rutina zilnica.
Expunerea la continut nepotrivit si contactul cu necunoscuti
Dincolo de durata utilizarii, raportarile indica si tipuri de risc asociate accesului nesupravegheat. Potrivit datelor mentionate, 68% dintre copii au vazut continut nepotrivit sau infricosator. Aproape unul din doi a fost contactat de un strain, iar dintre cei aflati in aceasta situatie, 30% spun ca au fost pusi in contexte deranjante.
Acest tablou ridica intrebari despre cat de pregatite sunt familiile si scolile sa gestioneze presiunea unei prezente online timpurii. In lipsa unor filtre, a unor reguli clare si a unui sprijin constant, copiii pot ajunge sa navigheze in medii digitale pentru adulti, cu riscuri greu de anticipat pentru varsta lor.
Control parental rar si limite de timp aproape inexistente
Un alt element central este slaba utilizare a instrumentelor de control. Datele prezentate arata ca 66% dintre copii nu au limite privind timpul petrecut online, iar aproape 80% au acces nelimitat la site-uri. Aplicatiile de control parental sunt folosite rar, iar consecinta, mentionata direct, este ca un sfert dintre copii isi ascund sau si-au ascuns activitatea online.
In acest context, organizatia „Salvati Copiii” a propus, pentru intervalul 13–15 ani, un acord parental verificat. Directorul de programe, George Roman, a explicat ca o astfel de verificare ar presupune ca parintele sa demonstreze instalarea unei aplicatii de control parental si a descris dificultatea de a tine pasul cu mecanismele platformelor, care folosesc algoritmi ce pot „impinge copiii catre adictie”.
Discutia despre efectele asupra atentiei si IQ-ului
In material este citata si opinia neurocercetatorului american dr. Jared Cooney Horvath, care afirma ca Generatia Z ar fi prima generatie cu scoruri mai mici decat generatia anterioara, cu scaderi raportate la atentie, memorie, abilitati de citire si matematica, capacitatea de rezolvare a problemelor si coeficientul de inteligenta (IQ). In aceeasi interventie, accesul la retelele sociale este indicat drept una dintre cauze.
In spatiul public, astfel de afirmatii alimenteaza dezbaterea despre cat de mult contribuie mediul digital la fragmentarea atentiei si la schimbarea obiceiurilor de invatare, mai ales cand utilizarea incepe foarte devreme si se desfasoara fara reguli.
Context international: interdictii si planuri similare
Initiativele discutate in Romania se inscriu intr-o tendinta mai larga. Franta este prezentata ca fiind aproape de a deveni prima tara europeana care adopta o masura de acest tip, iar Marea Britanie, Spania, Austria si Danemarca ar avea, la randul lor, planuri pentru a interzice retelele sociale pentru minori. Australia este mentionata drept statul care a deschis seria acestor masuri, printr-o interdictie decisa in decembrie pentru accesul celor sub 16 ani la platforme precum Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat si X.
