Tensiunile din Orientul Mijlociu au intrat intr-o noua faza critica, dupa ce Israelul a lansat o serie de atacuri aeriene asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Desi primele informatii vehiculate sugerau ca centrala nucleara de la Bushehr ar fi fost vizata direct, atat autoritatile israeliene, cat si cele iraniene au dezmintit ulterior acest lucru. Cu toate acestea, Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) atrage atentia ca pericolul nu a trecut, iar un atac real asupra unei centrale nucleare ar putea avea consecinte catastrofale pentru intreaga regiune.
AIEA: „Nu au fost emisii radioactive pana acum, dar riscul ramane”
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a transmis vineri, intr-o reuniune speciala a Consiliului de Securitate al ONU, ca bombardamentele recente nu au provocat, pana in acest moment, emisii de radiatii care sa afecteze populatia. Totusi, avertismentul sau este cat se poate de clar: „Riscul persista, iar un atac direct asupra unor obiective nucleare, in special centrala de la Bushehr, ar putea elibera niveluri periculoase de radioactivitate in atmosfera.”
Bushehr este cea mai importanta centrala nucleara civila a Iranului, amplasata pe malul Golfului Persic si alimentata cu combustibil nuclear furnizat de Rusia. In plus, aici se afla depozitate cantitati semnificative de materiale radioactive, ceea ce o transforma intr-o tinta cu un potential devastator in cazul unui atac direct.
Grossi a avertizat ca „atacurile militare asupra facilitatilor nucleare nu ar trebui sa aiba loc niciodata”, deoarece consecintele ar depasi granitele statului vizat si ar putea afecta grav sanatatea publica si mediul inconjurator, pe distante de sute de kilometri.
Scenariile de risc: contaminare, evacuare, administrare de iod
Conform analizei prezentate de AIEA, doua scenarii ingrijoratoare sunt posibile in cazul unui atac asupra centralei de la Bushehr:
- Lovitura directa asupra reactorului, care ar elibera imediat radiatii in atmosfera;
- Distrugerea liniilor electrice care alimenteaza centrala, ceea ce ar putea duce la o topire a miezului reactorului – un fenomen asemanator cu cel produs la Fukushima in 2011.
In oricare dintre aceste cazuri, AIEA avertizeaza ca s-ar impune masuri de protectie pentru populatie, inclusiv evacuarea pe raze extinse sau administrarea de iod pentru limitarea absorbtiei radioactive.
Tarile vecine din Golf, profund ingrijorate de posibilele efecte incrucisate ale unui asemenea dezastru, au contactat deja direct conducerea AIEA pentru a-si exprima temerile. Premierul Qatarului, Seicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a declarat ca un astfel de atac „ar putea lasa tarile din regiune fara apa potabila, fara hrana si fara un mediu viabil”, intrucat contaminarea ar afecta sursele de apa, ecosistemul marin si lanturile alimentare.
Bombardamentele au vizat infrastructura nucleara iraniana, dar Bushehr ar fi fost ocolita
Campania aeriana desfasurata de Israel in ultimele zile a inclus lovituri asupra unor puncte cheie ale programului nuclear iranian. Potrivit informatiilor confirmate de AIEA si surse din serviciile internationale de informatii, au fost afectate urmatoarele obiective:
- Uzina de imbogatire a uraniului de la Natanz, unde Iranul produce uraniu cu o puritate de 60%, apropiata de pragul necesar pentru dezvoltarea unei arme nucleare. Bombardamentele au distrus halele subterane, confirmand o lovitura directa asupra instalatiei.
- Centrul de conversie de la Isfahan, unde patru cladiri au fost avariate.
- Centrala de la Arak, unde se afla un reactor cu apa grea, tehnologie considerata sensibila din punct de vedere al proliferarii nucleare.
In schimb, uzina de la Fordo, amplasata adanc sub un munte, nu a suferit daune majore, cel mai probabil datorita protectiei oferite de structura geologica. Potrivit expertilor militari, doar bombele americane GBU-57, lansate de bombardierele strategice B-2, ar putea penetra adancimea la care se afla aceasta facilitate – armament care nu este la dispozitia fortelor israeliene.
Un purtator de cuvant al armatei israeliene anuntase joi ca centrala de la Bushehr ar fi fost vizata, insa aceasta afirmatie a fost infirmata ulterior, atat de Israel, cat si de autoritatile de la Teheran. De altfel, Rusia, care are specialisti detasati permanent la Bushehr, a negat orice paguba si a cerut de urgenta clarificari.
Reactia Moscovei: „Un nou Cernobil ar fi posibil”
Alexei Lihacev, directorul general al companiei nucleare ruse Rosatom, a reactionat ferm la speculatiile privind o posibila lovitura asupra Bushehr. Acesta a avertizat ca un atac asupra centralei ar putea declansa o catastrofa nucleara comparabila cu cea de la Cernobil, in 1986.
„Fac apel la autoritatile israeliene sa evite nu doar un atac, ci chiar si insinuarea unei astfel de posibilitati”, a declarat Lihacev intr-un comunicat oficial.
Bushehr foloseste combustibil nuclear rusesc, iar reziduurile radioactive sunt transportate inapoi in Rusia pentru a reduce riscurile de proliferare. In prezent, aproximativ 600 de specialisti rusi lucreaza in cadrul centralei, dintre care cel putin 250 sunt prezenti permanent.
Pentru a intelege mai bine dimensiunea diplomatica a crizei si reactiile internationale la atacurile asupra Iranului, poti citi reactia NATO, unde secretarul general Mark Rutte face apel la dezescaladare imediata si responsabilitate regionala.
Israelul acuza, Iranul neaga, AIEA cere diplomatie
Tensiunea escaladeaza pe fundalul acuzatiilor israeliene potrivit carora Iranul se afla pe punctul de a dezvolta o arma nucleara. Oficial, AIEA a declarat in repetate randuri ca nu detine dovezi clare ca Iranul urmareste in prezent fabricarea unei bombe nucleare, desi Teheranul refuza sa raspunda unor intrebari cheie privind activitatile sale din trecut.
„AIEA nu are nicio dovada ca Iranul dezvolta arme nucleare in acest moment. Dar lipsa cooperarii din partea autoritatilor iraniene alimenteaza suspiciuni”, a declarat Rafael Grossi intr-un interviu acordat CNN.
Tot Grossi a subliniat ca o solutie diplomatica este in continuare posibila, „daca exista vointa politica”, mentionand ca unele elemente ale unui eventual acord au fost deja discutate. Agentia se ofera sa monitorizeze printr-un sistem de inspectii riguroase toate instalatiile nucleare ale Iranului pentru a garanta caracterul exclusiv pasnic al acestora.
Un echilibru fragil, pe marginea prapastiei
Situatia actuala reflecta un echilibru extrem de fragil intre interesele de securitate ale Israelului, ambitiile nucleare (declara sau nu) ale Iranului si eforturile diplomatice ale actorilor internationali. Bombardamentele recente nu au generat un dezastru nuclear, dar semnalul de alarma tras de AIEA este mai clar ca niciodata: conflictele armate nu au ce cauta in vecinatatea instalatiilor nucleare.
Intr-o regiune in care tensiunile latente pot exploda oricand, iar cooperarea internationala este fragila, escaladarea militara in apropierea siturilor nucleare risca sa transforme o criza geopolitica intr-o catastrofa de mediu si sanatate publica, cu implicatii de neimaginat.
Misiunea AIEA devine astfel nu doar una tehnica, ci profund politica: aceea de a proteja nu doar integritatea programelor nucleare, ci si stabilitatea unei regiuni in care fiecare greseala ar putea avea consecinte ireversibile.
