- Nevoia de protectie a consumatorului a facut legiuitorul roman sa imbrace cadrul contractual foarte mult, sa il impaneze cu clauze – Alexandru Berea
- Incurajez clientii sa discute cu functionarii bancari atunci cand doresc sa accezeze un credit. Functia de consiliere a bancii este foarte necesara – Alexandru Berea
- Legal design inseamna simplificarea contractelor. Cand va avea informatia clara, structurata si simpla, consumatorul o va intelege mult mai bine – Alexandru Berea
- Clauzele din contractele de credit sunt atat de tehnice, nu doar economic si financiar, dar si din punct de vedere juridic, incat sunt greu de inteles de catre un consumator obisnuit – Nela Petrisor
- Multi consumatori, din dorinta de a obtine un bun prin credit, au acceptat contracte extrem de voluminoase, fara sa le fie inteles in totalitate – Nela Petrisor
- In conciliere nu este vorba despre cine are dreptate, ci de a ajunge la un rezultat satisfacator atat pentru banca cat si pentru client – Alexandru Berea
- Banca poate sfatui clientii cu care se afla in proces sa ceara judecatorului un termen pentru solutionare amiabila in cadrul CSALB – Nela Petrisor
- Exista un nou tipar de consumatori: persoane care nu ajung in instanta, nu notifica bancii o situatie de dezastru pe plan personal, ci anticipeaza situatiile potential dificile prin care ar putea trece – Nela Petrisor
- Persoanele care se afla in dificultate au nevoie de o solutie imediata. La CSALB ai o hotarare motivata, redactata si comunicata in doar 25 de zile – Nela Petrisor
PODCAST: https://youtu.be/2Q5GsdufPec
Gabriel Balasu, jurnalist Euronews
A existat un adevarat folclor in privinta bancilor, plecand de la suspiciunile potrivit carora bancile vin cu detalii si anexe in contract pentru a pacali consumatorul. Acestea au facut ca politicul sa propuna modificari ale legislatiei, precum taxele pe lacomie, iar efectul acestui climat a fost alimentarea conflictului dintre banci si consumatori.
VIDEO: https://youtube.com/shorts/RIL4CqLpoRM
Alexandru Berea, director juridic BCR
Exista multe elemente de folclor, insa daca ele se bazeaza pe o perceptie negativa, lucrurile trebuie lamurite. As pleca de la contractele de credit pe care le incheiem cu consumatorii. Exista unele state unde contractele sunt foarte simple din cauza faptului ca legislatia spune ca daca un lucru este prevazut de lege, el nu mai trebuie sa fie preluat in contract, ca sa nu repeti de doua ori acelasi lucru.
E un contract simplu care stabileste doar aspectele care tin efectiv de specificul acelei relatii contractuale. Restul prevederilor, fiind stabilite de lege, legislatia respectiva considera ca nu mai este nevoie sa fie repetate inca o data clientului prin incorporarea lor in corpul contractual. In Romania am asistat la o tendinta diferita, opusa: tot ceea ce prevede legea, trebuie sa fie preluat in clauze contractuale, plecandu-se de la prezumtia ca omul de rand nu cunoaste legea. Si din cauza aceasta, daca o preiei in contract, totusi clientul o va cunoaste, o va citi si o va intelege. Apoi, mai avem si cadrul european care spune ca informatiile precontractuale trebuie sa fie oferite si ele consumatorilor. Si acestea se aduna pe mai multe pagini. Nu este usor de citit, dar acesta este cadrul in care functionam.
Nevoia aceasta de protectie a consumatorului a facut legiuitorul roman sa imbrace cadrul contractual foarte mult, sa il impaneze cu clauze, astfel incat sa se acopere absolut oricare aspect ce ar trebui sa fie cunoscut de catre client. In conditiile acestea, cred ca cel mai bine, la stadiul actual de dezvoltare a legislatiei romanesti, este sa existe un dialog intre client si banca. Functia de consiliere, din perspectiva unui functionar bancar, exista si chiar este necesara. Si, din punctul meu de vedere, as incuraja clientii sa discute cu un functionar bancar atunci cand doresc sa accezeze un credit, sa-l intrebe despre clauze, pentru ca inclusiv acest dialog face parte din educatia financiara.
VIDEO: https://youtube.com/shorts/h9tXK5ZLl0Q
In viitor, visul meu este ca acest cadru legislativ sa urmeze trendurile de digitalizare si, implicit, de simplificare. Exista in lumea juridica un concept care incepe sa fie din ce in ce mai pregnant, numit legal design. Legal design inseamna simplificarea contractelor, dar simplificarea contractelor nu doar din perspectiva accesibilitatii limbajului. Clientul in momentul in care va avea informatia mult mai clar, structurata si mult mai simpla si el o va intelege mult mai bine. Apoi, va sti mai bine ce trebuie sa faca si, evident, numarul de dispute intre furnizorii de servicii si clienti, va fi mai redus.
Gabriel Balasu, jurnalist Euronews
Doamna Petrisor, cat intelege un roman din aceste contracte? Sau are nevoie de alti specialisti care sa-i explice? Din punct de vedere juridic, ce ar trebui sa stie?
Nela Petrisor, conciliator CSALB, avocat, fost judecator
Clauzele acelea sunt atat de tehnice, nu doar economic si financiar, dar si din punct de vedere juridic, incat sunt greu de inteles, greu de decelat de catre un consumator obisnuit. Si ne intrebam, oare avem nevoie si de un avocat, si de un economist, atunci cand ne luam un credit pentru un apartament?
Chiar daca clientul semneaza un contract de 20-30 de pagini, de fapt, sunt doar cateva elemente care sunt importante si care pot sa genereze litigii. O forma simplificata ar fi de ajutor, pentru ca astfel de contracte, extrem de voluminoase, au fost acceptate de consumatori fara sa le fie deslusit, fara sa le fie inteles in totalitate.
Le-au acceptat pentru ca dorinta lor de a dobandi acel bun pentru care au contractat creditul a fost atat de mare, incat n-a mai contat daca au inteles sau nu toate clauzele. Si abia cand s-au vazut in fata unui contract de imprumut pe care n-au mai putut sa-l onoreze, abia atunci, au inceput sa citeasca atent contractul, eventual sa mearga si la un avocat si chiar sa se adreseze unei instante de judecata sau sa faca o cerere catre CSALB.
Gabriel Balasu, jurnalist Euronews
Daca ati avea un sfat pentru relatia consumatorilor cu banca, ce le-ati zice?
VIDEO: https://youtube.com/shorts/DVTcmdkAujQ
Alexandru Berea, director juridic BCR
Scopul nostru este sa avem clienti multumiti, iar pentru asta avem o serie intreaga de proceduri, inclusiv intrarea in negociere cu consumatorii in cadrul CSALB. In materie de conciliere nu este vorba despre cine are dreptate, ci de a ajunge la un rezultat satisfacator atat pentru banca cat si pentru client. Este situatia de win-win. Din pacate, sistemul judiciar este un sistem win-lose. Cineva castiga, cineva pierde.
Noi spunem: Haideti, sa gasim impreuna o solutie! Gasirea impreuna a unei solutii se bazeaza, in primul rand, pe evitarea pozitiilor extreme de ambele parti. Pentru banca finalitatea este sa obtinem rambursarea imprumutului acordat, iar pentru client finalitatea este sa isi duca la bun sfarsit acel contract si sa beneficieze si de alte produse financiare. Noi ne focusam acum foarte mult pe produsele de creditare, dar daca te uiti la ciclul de viata al unui om, oamenii au nevoie de produse financiare din copilarie. Cred ca generatiile tinere sunt mult mai bine pregatite pentru a face fata realitatilor economice.
VIDEO: https://youtube.com/shorts/QcUPU2opys4
Daca ai pana in 18 ani cel mai potrivit pentru tine este un cont de economii. Cand incepi sa castigi banii tai, o sa ai un cont curent, fiindca acolo iti vine salariul. Dupa aceea va vine momentul sa parasesti casa parintilor ca sa-ti intemeiezi o familie. Evident, va fi acel moment cand vei lua un credit ipotecar.
Dupa aceea, vrei sa faci o investitie pentru ca investitiile sunt cam singurele care depasesc nivelul inflatiei. In a doua parte a vietii iei un produs pentru pensie si asigurari. In fiecare dintre aceste situatii evaluarea cea mai importanta pe care o facem este aceea a capacitatii de rambursare. Ne uitam la capacitatea clientului de a genera venituri si la posibilitatea lui de a rambursa imprumutul luat. De aceea le spunem clientilor nostri, pe baza profilarii pe care o facem, daca un anumit produs este sau nu potrivit pentru ei.
Gabriel Balasu, jurnalist Euronews
Desi banca stie profilul clientului, la un moment dat se intampla neprevazutul. Oamenii au probleme in vietile personale, iar de aici pana la procese cu banca din cauza neplatii creditelor e doar un pas. De ce ar trebui sa treaca mai intai pe la CSALB un astfel de consumator?
VIDEO: https://youtube.com/shorts/LL8_p5dTRrA
Nela Petrisor, conciliator CSALB, avocat, fost judecator
Chiar si daca ajung in instanta le este deschisa partilor posibilitatea de a-si rezolva problemele in mod amiabil, la CSALB. Sunt peste 500 de dosare care au debutat in instanta, dar s-au rezolvat prin conciliere. Am observat preocuparea BCR-ului de a stinge litigiile din instanta, aici, in cadrul CSALB.
In instanta lucrurile sunt extrem de antagonizante. De o parte avem banca cu o echipa de juristi foarte puternica. De cealalta parte, consumatorul, care de foarte multe ori nu isi poate permite un avocat, pentru ca daca nu isi poate permite sa restituie creditul este clar ca nu isi prea poate permite nici avocat. Cu toate acestea, banca de multe ori sfatuieste acesti clienti sa ceara judecatorului un termen pentru solutionare amiabila. Iar judecatorul are chiar aceasta obligatie de a da partilor posibilitatea sa-si stinga litigiul amiabil. Atunci, ce se intampla? Vin cu o cerere catre CSALB si adaptam acel contract de credit la situatia in care se afla in acel moment consumatorul.
VIDEO: https://youtube.com/shorts/mVkonSHF8VU
De aceea, din ce in ce mai multi consumatori solicita instantelor de judecata acordarea acestui termen si vin la Centrul nostru unde, prin negociere, solicita o alta configurare a raportului contractual. In cele mai multe cazuri obtin restructurarea creditului pentru ca au avut maturitatea sa anticipeze situatiile potential delicate. Sunt persoane care nu ajung in instanta, nu ajung sa notifice bancii o situatie de dezastru pe plan personal, ci sunt atente si reprezinta, dupa parerea mea, un nou tipar de consumator.
Gabriel Balasu, jurnalist Euronews
As vrea sa ne referim si la darea in plata si la legea insolventei persoanelor fizice. Cum vedeti aceste doua masuri legislative si de ce ar trebui incercata concilierea, inainte de a apela la aceste masuri?
VIDEO: https://youtube.com/shorts/J59QF4f04HU
Nela Petrisor, conciliator CSALB, avocat, fost judecator
Pentru ca orice procedura judiciara inseamna o procedura de lunga durata. De obicei, persoanele care se afla in dificultate au nevoie de o solutie imediata, pe care o pot obtine la CSALB. In ce instanta din Romania ai o hotarare motivata, redactata si comunicata in 25 de zile? Oamenii care intampina probleme nu au vremea sa astepte ani de zile pana la solutionarea unui litigiu.
Solutia falimentului persoanelor fizice, din cauza mecanismelor judiciare specifice, hotararile judecatorului care pot fi atacate, caile de atac, lentoarea redactarii unei hotarari, n-a adus o rezolvare. Pe de alta parte, hotararea pe care o pronunta conciliatorul in urma solutionarii amiabile de la CSALB are forta unei hotarari judecatoresti. Diferenta este ca nu este atat de abundent motivata ca o hotarare judecatoreasca, tocmai pentru a pastra discretia negocierilor si a solutiei obtinute. Solutiile date de conciliatorii CSALB nu se impun cu forta de jurisprudenta, ci sunt unicat, reprezinta o haina croita doar pentru acel consumator in relatia cu acea banca. Pentru ca indiferent de dreptatea pe care o face judecatorul, eu cred ca mai buna-i stramba judecata a partilor decat dreapta judecata a unui judecator.
VIDEO: https://youtube.com/shorts/wkYbBMeSu7w
Alexandru Berea, director juridic Banca Comerciala Romana
Daca ne uitam la aceste doua instrumente, atat din perspectiva legala, cat si de imagine, sunt doua instrumente brutale. Doua instrumente extreme, la care personal nu m-as gandi sa apelez decat in situatii extreme, cand nu mai ai nimic de pierdut. Darea in plata inseamna ca renunti la un drept de proprietate, iti lasi casa la care ai visat ca sa scapi de credit.
Falimentul personal este o solutie brutala din perspectiva imaginii. Ca trebuie sa spui instantei din ce cauza ai ajuns in situatia aceea. De prea putine ori explicatia este una simpla de genul nu mai am venituri. Dar de ce nu mai ai venituri? De ce n-ai facut economii? Care a fost grija ta fata de familie sa nu ajungi in situatia asta? Esti judecat de sala de sedinte, inainte de a o face judecatorul, iar daca pierzi trebuie sa platesti si costurile bancii. Nu vad de ce ai face asta si nu ai incerca intai sa te duci intr-o procedura de conciliere unde ai costuri zero.
