Pana la sfarsitul anului 2025, indicele ROBOR – reper esential pentru costul creditelor in lei – ar putea atinge un nivel cuprins intre 7,5% si 8%, potrivit estimarilor realizate de economisti de top din Romania. Printre vocile care avertizeaza asupra acestui scenariu se numara Adrian Codirlasu, presedintele CFA Romania, precum si analistii macroeconomici ai ING Bank. Acestia atrag atentia ca masurile fiscale anuntate de Guvern, impreuna cu dinamica inflatiei si gestionarea lichiditatii din sistemul bancar, creeaza conditiile perfecte pentru o escaladare a dobanzilor in lunile urmatoare.
Lichiditatea bancilor, alimentata de BNR cu portia
In ultimele doua luni, lichiditatea sistemului bancar a fost mentinuta intr-un echilibru fragil prin interventiile saptamanale ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Banca centrala a operat prin instrumente REPO – operatiuni prin care ofera bancilor bani pe termen scurt in schimbul unor garantii – dar acest sprijin este oferit cu dozaj precis si temporar.
Aceasta gestionare atenta a lichiditatii a impiedicat pana acum o explozie a indicelui ROBOR, dar realitatea este ca acest mecanism de control are limite clare. Odata cu intrarea in vigoare a noilor masuri fiscale – in special majorarea TVA-ului in doua etape si cresterea accizelor de la 1 august 2025 – presiunile inflationiste vor creste semnificativ. Iar odata cu ele, si dobanzile.
Inflatia, stimulata artificial de politicile fiscale
Inflatia a fost estimata initial sa ajunga, in scenariul optimist, intre 5% si 5,6% pana la finalul anului. Insa, in contextul masurilor fiscale adoptate de guvern – intre care cresterea TVA-ului si ajustarea accizelor – analistii financiari se asteapta acum ca inflatia sa depaseasca 7,5%, ba chiar sa treaca de pragul psihologic de 8%.
Adrian Codirlasu considera ca aceasta dinamica va forta Banca Nationala sa ia in calcul o eventuala majorare a dobanzii de politica monetara in toamna acestui an, pentru a incerca sa tempereze anticipatiile inflationiste. Este o reactie fireasca din partea unei banci centrale preocupate de stabilitatea preturilor, dar una care va avea un impact direct asupra costului finantarilor in lei, atat pentru populatie, cat si pentru companii.
ROBOR: cum arata finalul de an pentru cei cu credite in lei
In acest context, este tot mai clar ca ROBOR la 3 luni – indicator de referinta pentru majoritatea creditelor in lei – va urma tendinta ascendenta. Previziunile vorbesc despre un interval cuprins intre 6,5% si 8%, in functie de intensitatea presiunilor inflationiste si de reactiile ulterioare ale BNR.
Pentru cei care au credite cu dobanda variabila, aceasta crestere a ROBOR inseamna automat rate mai mari, iar pentru economie in ansamblu – o franare a consumului, investitiilor si chiar o presiune suplimentara asupra sectorului imobiliar.
Analistii ING Bank subliniaza ca efectele fiscale se vor resimti pe termen scurt, mai ales prin scumpirea facturilor la energie incepand din iulie, la care se adauga majorarile de taxe din august. Acest cumul de factori creeaza o spirala inflationista greu de stapanit in absenta unor masuri monetare ferme.
2026 ar putea aduce o revenire, dar va fi tarziu pentru multi
Singura veste pozitiva din tabloul actual vine din perspectiva de mediu macroeconomic pentru anul 2026. Potrivit estimarilor ING, incepand cu a doua jumatate a anului viitor ar putea interveni un efect de baza dezinflationist, ceea ce inseamna ca inflatia anuala ar putea incepe sa scada natural, ajungand undeva intre 4% si 4,5%. Acest lucru ar putea duce si la o relaxare a dobanzilor, insa pentru multe familii si afaceri, greul va fi deja simtit in buzunar.
Cert este ca, pentru moment, perspectivele sunt de inasprire a conditiilor de creditare, volatilitate pe piata bancara si o crestere a riscurilor economice. Pachetul fiscal introdus de Guvern, desi menit sa stabilizeze bugetul de stat, are ca efect colateral alimentarea inflatiei si tensionarea suplimentara a relatiei dintre banci, BNR si debitori.
Pentru cetatenii cu credite, pentru investitori si pentru mediul de afaceri, finalul lui 2025 nu se anunta deloc linistit. Iar politica monetara va ramane in centrul atentiei, intre nevoia de a mentine stabilitatea preturilor si riscul de a frana economia mai mult decat este necesar.
