Rata de ocupare a fortei de munca din Romania este mult sub nivelul de care economia are nevoie, iar situatia ar putea deveni mult mai dificila dupa 2032, cand generatia numeroasa a „decreteilor” va incepe sa iasa masiv la pensie. Avertismentul a fost lansat de Dragos Pislaru, ministru interimar al Investitiilor si Proiectelor Europene si ministru interimar al Muncii, la Conferinta la nivel inalt privind deficitul si excedentul de forta de munca din Europa, organizata la Bucuresti.
Rata de ocupare, una dintre marile vulnerabilitati
Dragos Pislaru a descris situatia ocuparii fortei de munca din Romania drept extrem de grava. In grupa de varsta 20-64 de ani, rata de ocupare este de 69%, in timp ce Romania isi propune sa ajunga la 74,7% pana in 2030. Tinta de la nivelul Uniunii Europene este insa de 78%.
Ministrul interimar a atras atentia ca, in prezent, nu exista o miscare suficient de clara pentru atingerea acestui obiectiv. Problema nu tine doar de statistici, ci de capacitatea economiei de a sustine cresterea, investitiile si serviciile publice intr-un moment in care tot mai multe domenii reclama lipsa de personal.
Pislaru a explicat ca aproape 40% dintre persoanele care ar putea fi active pe piata muncii nu participa efectiv la aceasta. Daca se adauga si efectele migratiei, presiunea asupra angajatorilor si asupra sistemelor publice devine si mai mare.
Decalaj important intre femei si barbati
Una dintre problemele semnalate de ministru este diferenta mare dintre rata de ocupare in randul barbatilor si cea din randul femeilor. Pentru barbati, nivelul este de 78,2%, in timp ce pentru femei ajunge la 59,5%.
Acest decalaj de 18,7 puncte procentuale este unul dintre cele mai mari din Europa. In practica, diferenta arata ca un segment important al populatiei feminine ramane in afara pietei muncii sau participa intr-o masura mult mai redusa.
O astfel de situatie are efecte economice directe. Mai putini oameni activi inseamna mai putine contributii, o baza mai ingusta de recrutare pentru companii si o presiune mai mare pe cei deja angajati. Pe termen lung, problema se poate transforma intr-un blocaj pentru dezvoltare, mai ales in domeniile unde lipsa de personal este deja vizibila.
Presiunea pensionarilor dupa 2032
Dragos Pislaru a avertizat ca Romania se apropie de un moment dificil, legat de pensionarea generatiei „decreteilor”. Potrivit acestuia, perioada critica va fi intre 2032 si 2034, cand un numar mare de persoane va iesi de pe piata muncii.
Efectul va fi o contractie suplimentara a fortei de munca. Cu alte cuvinte, in lipsa unor masuri consistente, Romania ar putea avea mai putini lucratori exact in momentul in care nevoia de competente, productivitate si servicii creste.
Ministrul interimar a insistat ca problema deficitului de forta de munca si de competente nu este una temporara si nici limitata la cateva sectoare. Ea tine de structura economiei si de modul in care statul investeste in oameni.
In acest sens, Pislaru a spus ca investitia in capitalul uman nu trebuie privita ca o cheltuiala, ci ca o conditie pentru dezvoltare. Costul lipsei de actiune, a avertizat el, poate deveni foarte mare.
Capitalul uman si inovatia, solutii pentru dezvoltare
Ministrul interimar a vorbit si despre riscul ca Romania sa ramana blocata in ceea ce economistii numesc „capcana veniturilor medii”. Aceasta apare atunci cand o tara reuseste sa creasca pana la un anumit nivel, dar nu mai poate avansa semnificativ doar prin consum sau prin recuperarea decalajelor de baza.
Pentru a depasi acest prag, Pislaru a indicat doua directii majore: investitia in capitalul uman si investitia in inovatie. Capitalul uman inseamna educatie, formare profesionala, competente si capacitatea oamenilor de a se adapta la cerintele economiei. Inovatia presupune modernizare tehnologica si cresterea productivitatii.
El a atras atentia ca Romania foloseste oportunitati, bani si proiecte finantate de Uniunea Europeana, dar nu are inca o politica integrata si consecventa care sa lege economia, finantele, munca, educatia si sanatatea.
Saracia afecteaza direct piata muncii
O alta problema mentionata de Dragos Pislaru este nivelul ridicat al saraciei. El a vorbit despre saracia interna si despre faptul ca aproximativ un milion de persoane active raman in zona salariului minim.
Aceasta realitate afecteaza piata muncii, pentru ca limiteaza mobilitatea profesionala, accesul la formare si capacitatea oamenilor de a face tranzitia catre locuri de munca mai bine platite. Pislaru a salutat lansarea Strategiei Europene Anti-saracie, in contextul in care combaterea saraciei este legata direct de cresterea participarii la munca.
Fondurile europene nu sunt suficiente singure
Ministrul interimar considera ca Romania nu poate miza doar pe bani europeni pentru a rezolva problemele structurale. El a amintit ca Romania a ales sa aiba aproximativ 21.000 de proiecte in PNRR, iar acum exista un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, multe dintre ele mici, dispersate si dificil de administrat.
Pislaru a propus o abordare in care fondurile europene sa reprezinte o treime din resurse, bugetul national o alta treime, iar investitiile private ultima treime. In acest model, Romania ar putea avea aproximativ 200 de miliarde de euro disponibile pentru perioada 2028-2034.
Conferinta de la Bucuresti, organizata joi si vineri, a avut in centru deficitul si excedentul de forta de munca din Europa. ELA si EURES au aratat ca lipsa de personal afecteaza aproape toate tipurile de ocupatii in cel putin o tara europeana, cu presiuni puternice in sanatate, constructii si ocupatii tehnice.
Raportul Autoritatii Europene a Muncii indica o problema tot mai structurala, care cere solutii pe termen lung, de la conditii de munca mai bune pana la formare profesionala si cooperare intre state.
Sursa foto: Facebook / Dragos Pislaru
