Fondul Monetar International le transmite guvernelor europene sa evite reducerea temporara a taxelor la combustibili ca raspuns la scumpirea energiei provocata de conflictul din Orientul Mijlociu. Institutia considera ca astfel de interventii sunt ineficiente, greu de retras ulterior si slab tintite, pentru ca o parte importanta din beneficii ajunge la gospodariile care consuma deja mai multa energie.
De ce respinge FMI reducerea taxelor la combustibili
Mesajul FMI este direct: tentatia de a calma rapid cresterea preturilor prin plafonari sau reduceri de taxe la benzina si motorina nu reprezinta o solutie buna. In analiza publicata vineri, institutia arata ca aceste masuri par atractive politic intr-un moment de tensiune, dar nu ofera un raspuns eficient pe termen mediu.
Problema principala este felul in care ajutorul se distribuie. Cand sprijinul este acordat larg, fara o tintire clara, beneficiaza disproportionat cei care consuma mai mult, adica in general gospodariile cu venituri mai ridicate. Din acest motiv, interventia ajunge sa coste mult, fara sa ii protejeze in mod optim pe cei mai vulnerabili.
DPA noteaza ca FMI a cerut statelor europene sa nu repete ceea ce considera a fi erori costisitoare facute deja in timpul crizei energetice anterioare. In viziunea institutiei, masurile extinse si fara un termen clar de incheiere devin greu de retras si risca sa transforme un raspuns de urgenta intr-o povara bugetara persistenta.
Lectia extrasa din criza energetica din 2022
FMI isi bazeaza avertismentul pe experienta crizei energetice declansate de invazia Rusiei in Ucraina. Atunci, guvernele europene au intervenit masiv pentru a limita impactul scumpirilor asupra populatiei si economiei.
Datele prezentate acum de Fond arata ca, in 2022, statele europene au cheltuit in medie 2,5% din PIB pentru pachete de ajutor energetic. Mai mult de doua treimi din aceste sume nu au fost directionate tintit. Cu alte cuvinte, o mare parte din bani a fost distribuita generalizat, nu concentrata catre gospodariile cele mai afectate de explozia costurilor.
Analiza FMI indica si o comparatie relevanta: doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa integral cresterea costurilor energiei pentru cele mai sarace 40% dintre gospodarii. Diferenta dintre cele doua procente spune mult despre eficienta scazuta a ajutorului larg si despre costul ridicat al masurilor luate fara o selectie clara a beneficiarilor.
Fondul mai atrage atentia asupra unui efect secundar important. Atunci cand pretul final este artificial temperat prin reduceri de taxe sau alte scheme generale, scade si presiunea pentru reducerea consumului sau pentru investitii in alternative si eficienta energetica.
Germania analizeaza exact tipul de masura criticat de FMI
Avertismentul vine intr-un moment in care una dintre cele mai mari economii europene discuta tocmai o astfel de interventie. In Germania, coalitia guvernamentala a propus o reducere a taxelor la motorina si benzina, inclusiv a TVA, cu aproximativ 0,17 euro pe litru, pentru o perioada limitata de doua luni.
Planul este gandit ca raspuns la cea mai recenta criza a aprovizionarii energetice, generata de razboiul dintre SUA si Israel cu Iranul. Propunerea prevede aplicarea taxelor reduse de la 1 mai pana la 30 iunie, iar parlamentul de la Berlin o analizeaza in prezent. O decizie ar putea veni saptamana viitoare.
Pozitia FMI sugereaza ca institutia priveste cu retinere tocmai acest tip de reactie: una rapida, vizibila politic, dar costisitoare si insuficient orientata catre cei care au cea mai mare nevoie de sprijin.
