Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan lucreaza la un al treilea pachet de masuri fiscale si administrative, menit sa reduca presiunile asupra bugetului si sa raspunda angajamentelor asumate in fata partenerilor europeni. Printre temele vehiculate se afla reducerea perioadei de somaj, reorganizarea aparatului de stat si reforma administratiei publice.
Potrivit declaratiilor oficiale, noul pachet va completa masurile deja introduse in etapele anterioare, insa analistii economici si politologii atrag atentia ca pana acum impactul asupra deficitului bugetar a fost limitat, iar rezultatele concrete intarzie sa apara.
Ce propune Guvernul
Premierul Ilie Bolojan a subliniat ca „pachetul pe administratie poate fi completat cu multe altele”, semnaland ca planul guvernamental ramane deschis unor ajustari. Obiectivul central este de a aduce deficitul bugetar pe o traiectorie sustenabila si de a diminua cheltuielile publice prin restructurari si reforme institutionale.
Printre variantele analizate se afla reducerea perioadei de acordare a somajului, o reorganizare mai ampla a aparatului birocratic si o digitalizare accelerata a serviciilor publice. De asemenea, reforma administratiei publice este prezentata ca o prioritate, dar nu exista inca un plan detaliat care sa indice calendarul sau instrumentele concrete.
Criticile economistilor
Economistul Bogdan Glavan a atras atentia, intr-o analiza citata de Adevarul, ca pana acum masurile implementate de Guvern nu au reusit sa aduca economiile necesare. In opinia sa, statul roman are nevoie urgenta de „zeci de miliarde” pentru a corecta dezechilibrele bugetare, insa reformele autentice lipsesc.
Glavan identifica trei domenii majore unde se impuneau actiuni decisive:
- Companiile de stat, unde ar fi fost nevoie de privatizare si restructurare pentru a aduce bani la buget.
- Administratia publica, care ar trebui sa fie redusa ca personal si, in acelasi timp, sa fie digitalizata pentru a nu impovara cetateanul.
- Lucrarile publice, unde multe proiecte sunt considerate supraevaluate sau inutile, fiind necesara stoparea sau amanarea lor.
El a remarcat ca, desi premierul Bolojan a preluat coordonarea directa a reformei companiilor de stat, in ultimele luni nu au existat evolutii concrete. „In niciunul dintre cele trei domenii nevralgice nu s-a actionat hotarat. In unele nu s-a actionat deloc”, a concluzionat economistul.
O administratie incarcata de personal
Unul dintre punctele nevralgice mentionate de economisti este numarul ridicat de angajati din sectorul public. Romania are una dintre cele mai birocratizate administratii din regiune, iar schema de personal a crescut constant in ultimele decenii.
Problema nu este doar numerica, ci si structurala. Lipsa digitalizarii si reglementarile complicate fac ca multe institutii sa aiba nevoie de personal suplimentar, in loc sa reduca costurile si sa simplifice procedurile. In lipsa unei reforme consistente, presiunea pe buget ramane ridicata.
Riscurile lucrarilor publice
Un alt element criticat este volumul mare de lucrari publice contractate in ultimii ani. Bogdan Glavan a amintit ca fostul premier Marcel Ciolacu a supracontractat proiecte de infrastructura „in nestire”, depasind capacitatea financiara a statului. Din aceasta cauza, Romania risca sa mentina cheltuieli mult peste posibilitati, fara beneficii reale in raport cu investitiile.
Economistii considera ca multe dintre aceste proiecte ar trebui reevaluate, iar unele chiar suspendate, pentru a nu majora suplimentar deficitul.
Ingrijorarile politologilor
Politologul Ioan Stanomir a avertizat ca succesul pachetului 3 de masuri depinde exclusiv de efectele reale asupra deficitului bugetar. El a folosit o metafora dura: „Singura veste clara, palpabila si relativ luminoasa este tinta de deficit la care Romania trebuie sa ajunga. Probabil ca oficialii europeni au inteles ca, daca noi vom persista pe acest drum al masurilor chirurgicale, bolnavul supus tratamentului va deceda pe masa de operatii.”
Stanomir a subliniat si dimensiunea politica a acestor reforme. Unele dintre proiectele incluse in pachetul doi au fost deja contestate la Curtea Constitutionala, ceea ce face dificila aplicarea lor. „Deocamdata, in afara de cresteri de taxe si impozite, aceasta coalitie nu a produs nimic altceva. Bune intentii, declaratii, ramane sa le vedem cu spirit critic”, a adaugat el.
Presiunea externa si calendarul european
Romania are obligatia de a reduce deficitul bugetar in conformitate cu angajamentele asumate fata de Comisia Europeana. Bruxelles-ul urmareste cu atentie implementarea reformelor, iar lipsa de progres poate aduce consecinte in ceea ce priveste accesul la fondurile europene, inclusiv cele din PNRR.
In plus, investitorii internationali monitorizeaza stabilitatea macroeconomica a tarii. O lipsa de reforme reale ar putea genera costuri mai mari de imprumut pentru stat si ar putea afecta increderea pietelor financiare.
Asteptarile pentru perioada urmatoare
Guvernul Bolojan are de gestionat o situatie dificila: pe de o parte trebuie sa raspunda cerintelor europene si sa reduca deficitul, iar pe de alta parte sa mentina stabilitatea sociala si sprijinul politic intern. Reducerea cheltuielilor publice este inevitabila, dar modul in care va fi implementata va influenta direct nivelul de trai al cetatenilor.
Economistii atrag atentia ca o strategie de reforma credibila trebuie sa combine eficienta economica cu protectia grupurilor vulnerabile. Masuri bruste sau dezechilibrate pot avea efecte negative, atat in plan economic, cat si politic.
Deocamdata, pachetul 3 de masuri fiscale ramane in stadiu de discutie. In lipsa unor detalii clare, expertii privesc cu scepticism promisiunile Guvernului, subliniind ca timpul pentru reforme reale se scurteaza. Romania are nevoie de solutii rapide si bine calibrate, iar presiunea asupra autoritatilor este mai mare ca oricand.
