Aproape patru milioane de romani traiesc in saracie, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS). Aceasta realitate inseamna ca unul din cinci romani este afectat de saracie, un fapt alarmant care necesita o analiza detaliata a situatiei economice si sociale din Romania.
Rata saraciei in Romania
Conform datelor INS, in anul 2023, 21,1% din populatia rezidenta traia intr-o gospodarie cu venituri sub pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult/echivalent. Acest prag al saraciei relative (AROP) indica faptul ca, desi s-a inregistrat o usoara scadere de 0,1 puncte procentuale fata de anul precedent, numarul persoanelor afectate de saracie ramane ridicat. In termeni absoluti, numarul persoanelor sarace in 2023 a fost de 3,970 milioane, o scadere de doar 59.000 de persoane comparativ cu 2022.
Diferente de gen si varsta
Analiza datelor arata ca in 2023 rata saraciei era mai ridicata in randul barbatilor, cu 21,3%, comparativ cu 20,8% in randul femeilor. Saracia afecteaza in mod disproportionat anumite grupe de varsta. De exemplu, cea mai inalta incidenta a saraciei se intalneste in randul copiilor si adolescentilor cu varste intre 0 si 17 ani (29,6%) si al tinerilor intre 18 si 24 de ani (24%).
In gospodariile cu minori si tineri dependenti de 18-24 ani, rata saraciei a fost de 25,1% in 2023, cu 9,1 puncte procentuale mai mare decat in gospodariile fara minori si tineri dependenti.
Importanta transferurilor sociale
Datele INS subliniaza ca transferurile sociale, cum ar fi pensiile si alte forme de asistenta sociala, joaca un rol crucial in ameliorarea saraciei. Fara aceste transferuri, aproape jumatate din populatie (47,1%) s-ar fi situat sub pragul saraciei relative, iar situatia ar fi fost dramatica pentru persoanele varstnice (de 65 de ani si peste), dintre care 86,6% ar fi fost in stare de saracie relativa.
In grupa de varsta 55-64 de ani, proportia celor care ar fi trait in saracie relativa fara transferuri sociale ar fi fost de 49,4%.
Deprivarea materiala si sociala severa
In 2023, rata de deprivare materiala si sociala severa a scazut la 19,8%, cu 4,5 puncte procentuale mai mica decat in 2022. Numarul total al persoanelor afectate de deprivare materiala si sociala severa a fost de 3,739 milioane, dintre care 44,9% barbati si 55,1% femei.
Zonele cu cea mai mare rata a riscului de saracie
Rata riscului de saracie sau excluziune sociala (AROPE) in 2023 a fost de 32%, ceea ce corespunde unui numar de sase milioane de persoane. Comparativ cu 2022, acest indicator a scazut cu 2,4 puncte procentuale, reprezentand o reducere cu 492.000 de persoane.
Indicatorul AROPE este mai ridicat in randul copiilor (0-17 ani) cu 39,0% si al tinerilor (18-24 ani) cu 31,1%, si mai scazut in randul adultilor de 25-49 ani (28,8%). Persoanele in varsta de 65 de ani si peste au avut o pondere de 32,3% in risc de saracie sau excluziune sociala.
Gospodarii afectate de saracie
Gospodariile formate din doi adulti cu trei sau mai multi copii dependenti au inregistrat cea mai mare incidenta a riscului de saracie sau excluziune sociala (68,6%). Gospodariile monoparentale au avut o incidenta de 45,3%. In cazul gospodariilor fara minori si tineri dependenti, cea mai mare incidenta a fost in randul celor formate dintr-o persoana singura (39,9%).
Rata riscului de saracie pe regiuni
Regiunea Sud-Est a avut cea mai mare rata a riscului de saracie sau excluziune sociala (45,3%), urmata de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5%). Cea mai mica rata s-a inregistrat in regiunea Bucuresti-Ilfov (12,3%).
Datele INS evidentiaza complexitatea si gravitatea problemei saraciei in Romania. Desi au existat unele imbunatatiri, numarul mare de persoane afectate de saracie si excluziune sociala subliniaza necesitatea unor politici eficiente de combatere a saraciei si de sprijinire a celor vulnerabili. Transferurile sociale raman esentiale, dar trebuie complementate cu masuri care sa incurajeze ocuparea fortei de munca si sa asigure accesul la educatie si servicii de baza pentru toate categoriile de populatie.